Ai poprire pe salariu? Vezi ce spune legea.

Legislatia muncii stabileşte că salariaţii pot fi în situaţia de a răspunde pentru pagubele materiale aparţinătoare creditorilor acestora. Totuşi, pentru ca un angajator să poată reţine din salariul angajaţilor săi, trebuie îndeplinite anumite proceduri legale, prevăzute de Codul Muncii. Ştiţi care sunt acestea ?

Reţinerile din salariu sunt reglementate de Codul Muncii, dar şi de Codul de Procedură Civila. Orice reţinere poate fi făcută doar în baza unor titluri executorii pe care le au creditorii salariatului (bănci, titularii pensiei de întreținere, statul român etc.), fie direct de către angajator, pentru recuperarea sumelor de bani pe care salariatul i le datorează cu titlu de despăgubire. De asemenea, salariatii trebuie să ştie că reţinerile salariale trebuie să se încadreze în anumite sume stabilite în prealabil, fie printr-o hotărâre judecătorească, fie printr-un document semnat atât de angajator, cât şi de angajat.

Cât ne poate retine angajatorul din salariu în cazul unor datorii neachitate la timp ?

Legea mentionează clar că, oricâte rețineri din salariu și oricât de mari sunt sumele pe care le-ar avea de recuperat creditorii, angajatorul nu poate reține mai mult de jumătate din suma pe care o câștigă un salariat în fiecare lună. De asemenea, Codul de procedură prevede că dacă salariatul nu câstigă măcar valoarea salariului minim pe economie, atunci nu poate fi reţinută nici măcar jumătate din valoarea acestuia. “Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum“, mai scrie în Codul de procedură.

Mai multe prevederi în acest sens se regăsesc însă în Codul de procedură civilă, potrivit căruia sumele cu titlu de salariu pot fi urmărite astfel:

  • până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
  • până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

“Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel“, stabilește Codul de procedură civilă,

Dacă salariatul e dator la mai mulți creditori și mai mult de unul dintre aceștia cere poprirea pe salariu, atunci angajatorul trebuie să țină cont de o ordine de prioritate, așa cum stabilește Codul. Prioritare vor fi :

  • obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei (actualmente Codul familiei nu mai este în vigoare, el fiind abrogat odată cu intrarea în vigoare a Codului civil, prevederile acestuia dintâi fiind preluate în acesta din urmă);
  • contribuţiile şi impozitele datorate către stat;
  • daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;
  • acoperirea altor datorii, printre care se poate număra și recuperarea prejudiciului adus angajatorului.

Angajatorul nu are voie sa reţină din salariul angajatilor fără hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, chiar dacă angajatul şi-a dat consimtământul. Angajatorul poate să achite daunele la casieria unităţii angajatorului, însă nu se pot reţine sume de bani din salariul sau în lipsa hotărârii judecătoreşti.

Celelalte retineri, de orice natură ar fi acestea, se vor face numai în temeiul unui titlu executoriu şi în timpul unei executări silite. Angajatorului îi este interzis să facă reţineri de salariu in baza unor decizii de imputare.

Cum se înfiinţează o poprire?

Poprirea se înfiintează la cererea creditorului de către un executor judecatoresc al cărui birou se află în circumscripţia curtii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit, conform art. 782 din Codul de Procedura Civilă.

Ai poprire pe salariu şi vrei să îţi schimbi locul de muncă? Ce se întâmplă?

Chiar şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat, poprirea rămâne valabilă. În aceste cazuri, terţul poprit va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se afla noul loc de muncă al debitorului sau organului de asigurări sociale competent, care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit, potrivit prevederilor art. 786 din Codul de Procedură Civilă. După aflarea noului loc de muncă al debitorului, creditorul îl va aduce la cunoştinţă unităţii de la care debitorul a plecat. De aici se va continua poprirea.