Revolutia fiscala: Care sunt principalele schimbări aduse Codului Fiscal modificat prin OUG

Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost modificat Codul Fiscal prevede reducerea numărului de contribuţii sociale de la nouă la trei, schimbări în ceea ce priveşte modul de impozitare al companiilor, îndeosebi pentru IMM-uri, şi reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%.

Atât Consiliul Economic şi Social, cât şi Consiliul Fiscal au avizat negativ proiectul de modificare a Codului fiscal. „Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia”, a arătat Consiliul Fiscal.

Circa 1.200 de oameni au protestat în Piaţa Victoriei. Este de aşteptat însă ca, în perioada următoare, să aibă loc mai multe manifestări de protest, în condiţiile în care sindicatele au ameninţat că vor intra în grevă şi vor ieşi în stradă.

”Parlamentul Romaniei a decis, prin legea salarizarii, ca functionarii publici si personalul contractual sa beneficieze de la 1 ianuarie 2018 de «o majorare a cuantumului brut al salariilor de baza cu 25% si al cuantumului brut al sporurilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut». Guvernul, prin «revolutia fiscala» ce urmeaza sa o aplice, taie aceste majorari prin transferul obligatiei platii contributiilor din sarcina angajatorului in sarcina angajatului”, sustin liderii SNFP, intr-un comunicat de presa.

Care sunt principalele schimbări aduse Codului Fiscal modificat prin OUG79

  • Impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de persoane/venituri: salariati, pensionari, PFA, drepturi de autor și cabinete individuale (avocați, medici, notari), chirii, dobânzi, arendă, premii, activități agricole, investiții și venituri din alte surse.
  • Reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea acestora de la angajatori la angajaţi. Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. În total, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuție asiguratorie pentru muncă.
  • Din cele 9 contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator vor rămâne doar trei: Contribuţia pentru pensie (CAS) – plătită pentru salariat, Contribuția pentru sănătate (CASS) – plătită pentru salariat si Contribuția asiguratoare pentru muncă – suportată de angajator.De asemenea, scad contribuțiile pentru condițiile la pensie pentru condiții deosebite sau speciale de muncă
  • Pentru activitățile independente (medicii, avocații, notarii, jurnaliștii, scriitorii, artiștii etc.), nu se vor mai datora contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activități. Aceste contribuții se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.
  • Creşterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60%. Pentru cei cu salariul minim și care nu au persoane în întreținere deducerea personală crește de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreținere, deducerea crește de la 100 lei la 160 lei;
  • Majorarea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion euro şi includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfașoară activități exceptate în prezent. Se modifica definitia microintreprinderii de la art 47 din Codul fiscal.
  • Salariul minim pe economie se majoreaza de la 1.450 la 1.900 de lei, incepand cu 1 ianuarie 2018
  • Indemnizatia minima de crestere a copilului creste la 1.250 lei fata de 1.233 lei in prezent, de la 1 ianuarie 2018. In acest scop, indemnizatia de crestere a copilului nu va mai fi raportata pe viitor la salariul minim ci la indicele social de referinta, care este azi 500 de lei, iar indemnizatia minima va fi de doua ori si jumatate ISR
  • Contributia pentru Pilonul II de pensii scade de la 5,1% in prezent  la 3,7%.

Surse: Monitorul Oficial al Romanie si agentia de presa Mediafax.

Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, în limita a două salarii minime brute.

Bugetarii vor încasa premii de excelenţă individuale lunare, şi nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile majorate deja cu 50% pentru personalul care gestionează proiecte cu fonduri europene vor fi plătite chiar dacă nu sunt eligibile pentru a fi rambursate din aceste fonduri, sunt deciziile pregătite de Guvern, relevă un document analizat de Profit.ro.

Potrivit legii actuale, instituțiile bugetare pot acorda lunar premii de excelență pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază. Aceste premiile de excelență individuale lunare nu pot depăși, anual, două salarii de bază minim brute pe țară garantate în plată, mai stabilește acum Legea salarizării.
În prezent, tot Legea salarizării stabilește că personalul din instituțiile sau autoritățile publice, nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/ salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.
Sursa: profit.ro

Zile libere in 2018. Cate zile pica in cursul saptamanii.

În 2018, românii se vor bucura de 11 zile libere. Toate sărbătorile legale pică în zilele lucrătoare, cu exceptia zilelor de 8 aprilie (duminica), 27 mai (duminica) si 1 decembrie, care pica sambata.

ZILE LIBERE 2018. Primele zile libere vor fi chiar la începutul anului. 1 ianuarie pică într-o zi de luni, iar marţi, 2 ianuarie, este zi liberă. Următoarea zi libră este 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române.

Va fi liber si de Ziua Muncii (1 mai), Rusalii (27 mai, 28 mai), Ziua Copilului (1 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august) si Sfantul Andrei (30 noiembrie). Ultimele trei zile libere sunt de Ziua Nationala a Romaniei (1 decembrie) si de Craciun (25 decembrie si 26 decembrie).

Cele 14 zile libere din 2018 sunt:

  • 1 ianuarie (luni) si 2 ianuarie (marti) – Anul Nou
  • 24 ianuarie (marti) – Ziua Unirii Principatelor Romane
  • 8 aprilie 2018 (duminica) si 9 aprilie (luni) – Pastele
  • 1 mai (marti) – Ziua Muncii
  • 27 mai (duminica) si 28 mai (luni) – Rusalii
  • 1 iunie (vineri) – Ziua Internationala a Copilului
  • 15 august (miercuri) – Adormirea Maicii Domnului
  • 30 noiembrie (vineri) – Sfantul Andrei
  • 1 decembrie (sambata) – Ziua Nationala a Romaniei
  • 25 decembrie (marti) si 26 decembrie (miercuri) – Craciunul

Unele categorii de salariati trebuie sa lucreze, totusi, chiar si in zilele nelucratoare de sarbatoare legala. Totusi, prin intermediul contractului colectiv de munca aplicabil pot fi stabilite si alte zile libere. Astfel, regula se aplica unitatilor sanitare si celor de alimentatie publica, precum si locurilor de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta din cauza caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

Abonamentele medicale asigurate angajaților de către firmă sunt și venituri neimpozabile.

Potrivit unui act normativ ce a adus recent modificări reglementărilor din Codul fiscal, abonamentele medicale private suportate de angajatori pentru salariații proprii nu mai intră de luna aceasta în baza de calcul a contribuțiilor sociale, în anumite limite.

Ordonanța Guvernului nr. 25/2017 a adus mai multe modificări Codului fiscal, iar prima prevedere intrată în vigoare deja face referire la regimul fiscal aplicabil serviciilor medicale.

Astfel, din această lună, serviciile medicale sub formă de abonament suportate de către angajatori pentru angajații proprii nu mai sunt incluse în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, atât timp cât acestea nu depășesc, împreună cu primele de asigurare voluntară de sănătate, echivalentul în lei al sumei de 400 de euro.

În concluzie, în limita echivalentului în lei al sumei de 400 de euro, primele de asigurare voluntară de sănătate și abonamentele medicale private suportate de salariați pot fi deduse la calculul impozitului pe veniturile din salarii pentru serviciile medicale furnizate angajaților și oricărei persoane aflate în intreținerea acestora.

Top 20 cei mai bine platiti actori din lume: Mark Wahlberg este liderul clasamentului cu venituri de 68 mil. de dolari

Mark Wahlberg este cel mai bine platit actor din lume cu venituri totale de 68 de milioane de dolari inregistrate in ultimele 12 luni, perioada 1 iunie 2016 – 1 iulie 2017, conform topului anual publicat de Forbes pe 22 august.

Actorul nascut in Boston a inregistrat aceste venituri colosale datorita, in mare parte, rolurilor interpretate in filmele “Daddy’s Home 2”, programat sa apara in luna noiembrie a acestui an, si Transformers: The Last Knight, care a avut premiera in SUA anul acesta pe 21 iunie.

Wahlberg l-a intrecut anul acesta pe fostul lider al topului de anul trecut, Dwayne “The Rock” Johnson”, care in 2017 se afla pe pozitia a doua, cu venituri de 65 de milioane de dolari, datorita rolurilor sale in “Baywatch”, care a avut premiera in SUA pe 25 mai 2017, si in “Jumanji”, o productie care urmeaza sa aiba premiera pe 20 decembrie 2017. De asemenea, veniturile lui “The Rock” s-au mentinut ridicate si datorita rolului din serialul “Ballers” si a popularitatii sale, care, conform unui sondaj de opinie, i-ar aduce o victorie in cazul in care ar candida impotriva lui Donald Trump la alegerile din SUA in 2020.

Primii cei mai bine platiti 20 actori din lume au incasat in perioada 1 iunie 2016 – 1 iulie 2017 suma totala de 720 de milioane de dolari. Lista din acest an a celor mai bine platiti actori contine si nume de la Bollywood, respectiv Shah Rukh Khan, Salman Khan si Akshay Kumar. Topul este urmatorul:

1. Mark Wahlberg – 68 mil. dolari
2. Dwayne “The Rock” Johnson – 64 mil. dolari
3. Vin Diesel – 54,5 mil. dolari
4. Adam Sandler -50,5 mil. dolari
5. Jackie Chan – 49 mil. dolari
6. Robert Downey Jr.- 48 mil. dolari
7. Tom Cruise – 43 mil. Dolari
8. Shah Rukh Khan – 38 mil. dolari
9. Salman Khan – 37 mil. dolari
10. Akshay Kuman – 35,5 mil. dolari
11. Chris Hemsworth – 31,5 mil. dolari
12. Tom Hanks – 31 mil. dolari
13. Samuel L. Jackson – 30,5 mil. dolari
14. Ryan Gosling – 29 mil. dolari
15. Ryan Reynolds – 21.5 mil. dolari
16. Matt Damon – 21 mil. dolari
17. Jeremy Rennen – 19 mil. dolari
18. Chris Evans – 18 mil. dolari
19. Chris Pratt – 17 mil. dolari
20 Mark Ruffalo – 13 mil. dolari

Actorul care a inregistrat cea mai mare crestere procentuala a veniturilor fata de precedentul top este nimeni altul decat australianul Chris Hemsworth, cunoscut pentru interpretarea zeului mitologic “Thor” in firmele produse de catre Marvel, ale carui venituri au crescut cu 250%, pozitionandu-l astfel pe pozitia 11 cu 31,5 milioane de dolari.

Târg de joburi pentru poligloţi, în septembrie, la Amsterdam

Tinerii care vor să lucreze în Olanda şi vorbesc pe lângă limba engleză şi una dintre limbile română, daneză, olandeză, finlandeză, franceză, germană, norvegiană, suedeză, flamandă, greacă, bulgară, croată, cehă, maghiară, poloneză, slovacă, slovenă și germană elveţiană au şanse mari să găsească un job într-o companie de top, cu ocazia târgului pentru persoane bilingve, care va fi organizat la Amsterdam, în data de 9 septembrie.

Top Language Jobs, Booking.com, Concentrix, Oracle, Undutchables, Accenture, Club Med, IQ Option Europe, SAS Institute, Telus International Europe și Wipro sunt câteva dintre companiile care le dau întâlnire candidaților, în capitala Olandei. Posturile oferite sunt în Olanda, dar şi în alte ţări europene.

Participarea candidaţilor la târgul de la Amsterdam este gratuită. Singurele condiţii sunt ca ei să fi împlinit 18 ani şi să solicite un bilet electronic aici, fiindcă locurile sunt limitate. Evenimentul este ideal pentru absolvenţii care doresc să înceapă o aventură în străinătate sau pentru profesioniştii cu experienţă, care caută un nou început în carieră. Vor avea ocazia să discute despre câteva sute de oportunităţi de angajare, în domenii diverse (relații cu clienții, contabilitate și finanțe, IT, vânzări, marketing, HR), față în față cu unii dintre cei mai mari recrutori din regiune și de pe continent.

Sursa angajatorulmeu.ro

Bayer România are un nou Managing Director

Din 1 august, Pascal Cassecuelle a preluat conducerea Bayer România, Bulgaria şi Republica Moldova, de la Andreas Schremmer, care îşi va continua parcursul profesional în calitate de Chief Financial Officer pentru Bayer Canada.

Pascal Cassecuelle şi-a început cariera ca reprezentant de vânzări, în Franţa, în 1995. Ulterior a fost promovat pe poziţia de Country Division Head, în Vietnam, iar în 2002 a devenit Crop Science Regional Marketing APAC (regiunea Asia Pacific), cu sediul în Thailanda. Din 2005, a fost responsabil pentru Managementul Portofoliului în Germania, apoi a fost avansat în Argentina, în calitate de Country Division Head pentru cluster-ul Conosur (Argentina, Bolivia, Chile, Uruguay şi Paraguay). Înainte de a fi numit la conducerea Bayer pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a fost Head of Environmental Science pentru piețele emergente.

„Este un moment aflat sub semnul schimbării pentru Bayer, dar putem privi încrezători înainte, deoarece avem o bază solidă. În prima jumătate a lui 2017, am înregistrat o creştere de două cifre pentru toate cele trei divizii, grație capacității de inovare și a consistenței brandului Bayer, dar, mai presus de toate, datorită implicării și devotamentului echipelor noastre din România, Bulgaria și Moldova. Convingerea mea este că, atât timp cât  vom continua să plasăm misiunea noastră, <Ştiință pentru o viaţă mai bună>, în centrul întregii activități, vom atinge același nivel de performanță prin care s-a remarcat până acum grupul nostru de țări”, afirmă Pascal Cassecuelle.

Ai poprire pe salariu? Vezi ce spune legea.

Legislatia muncii stabileşte că salariaţii pot fi în situaţia de a răspunde pentru pagubele materiale aparţinătoare creditorilor acestora. Totuşi, pentru ca un angajator să poată reţine din salariul angajaţilor săi, trebuie îndeplinite anumite proceduri legale, prevăzute de Codul Muncii. Ştiţi care sunt acestea ?

Reţinerile din salariu sunt reglementate de Codul Muncii, dar şi de Codul de Procedură Civila. Orice reţinere poate fi făcută doar în baza unor titluri executorii pe care le au creditorii salariatului (bănci, titularii pensiei de întreținere, statul român etc.), fie direct de către angajator, pentru recuperarea sumelor de bani pe care salariatul i le datorează cu titlu de despăgubire. De asemenea, salariatii trebuie să ştie că reţinerile salariale trebuie să se încadreze în anumite sume stabilite în prealabil, fie printr-o hotărâre judecătorească, fie printr-un document semnat atât de angajator, cât şi de angajat.

Cât ne poate retine angajatorul din salariu în cazul unor datorii neachitate la timp ?

Legea mentionează clar că, oricâte rețineri din salariu și oricât de mari sunt sumele pe care le-ar avea de recuperat creditorii, angajatorul nu poate reține mai mult de jumătate din suma pe care o câștigă un salariat în fiecare lună. De asemenea, Codul de procedură prevede că dacă salariatul nu câstigă măcar valoarea salariului minim pe economie, atunci nu poate fi reţinută nici măcar jumătate din valoarea acestuia. “Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum“, mai scrie în Codul de procedură.

Mai multe prevederi în acest sens se regăsesc însă în Codul de procedură civilă, potrivit căruia sumele cu titlu de salariu pot fi urmărite astfel:

  • până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
  • până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

“Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel“, stabilește Codul de procedură civilă,

Dacă salariatul e dator la mai mulți creditori și mai mult de unul dintre aceștia cere poprirea pe salariu, atunci angajatorul trebuie să țină cont de o ordine de prioritate, așa cum stabilește Codul. Prioritare vor fi :

  • obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei (actualmente Codul familiei nu mai este în vigoare, el fiind abrogat odată cu intrarea în vigoare a Codului civil, prevederile acestuia dintâi fiind preluate în acesta din urmă);
  • contribuţiile şi impozitele datorate către stat;
  • daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;
  • acoperirea altor datorii, printre care se poate număra și recuperarea prejudiciului adus angajatorului.

Angajatorul nu are voie sa reţină din salariul angajatilor fără hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, chiar dacă angajatul şi-a dat consimtământul. Angajatorul poate să achite daunele la casieria unităţii angajatorului, însă nu se pot reţine sume de bani din salariul sau în lipsa hotărârii judecătoreşti.

Celelalte retineri, de orice natură ar fi acestea, se vor face numai în temeiul unui titlu executoriu şi în timpul unei executări silite. Angajatorului îi este interzis să facă reţineri de salariu in baza unor decizii de imputare.

Cum se înfiinţează o poprire?

Poprirea se înfiintează la cererea creditorului de către un executor judecatoresc al cărui birou se află în circumscripţia curtii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit, conform art. 782 din Codul de Procedura Civilă.

Ai poprire pe salariu şi vrei să îţi schimbi locul de muncă? Ce se întâmplă?

Chiar şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă sau este pensionat, poprirea rămâne valabilă. În aceste cazuri, terţul poprit va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se afla noul loc de muncă al debitorului sau organului de asigurări sociale competent, care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit, potrivit prevederilor art. 786 din Codul de Procedură Civilă. După aflarea noului loc de muncă al debitorului, creditorul îl va aduce la cunoştinţă unităţii de la care debitorul a plecat. De aici se va continua poprirea.

Vrei sa faci practica? Angajatorii vor fi obligati sa-i plateasca pe tinerii care urmeaza un program de internship in companii

Ministerul Muncii a pus in dezbatere publica Legea Internshipului, care reglementeaza conditiile care trebuie indeplinite de un angajator pentru a putea primi un tanar in practica, printre obligatii fiind stipulate incheierea unui contract si plata unei indemnizatii pentru munca prestata.

“Programul de internship se desfasoara in temeiul contractului de internship. Este interzisa delegarea de sarcini internului ce constau în prestarea altor activitati si/sau exercitarea altor atributii in afara celor care au ca obiect pregatirea teoretica si practica conform contractului de internship. Pe perioada programului, internul se obliga sa presteze activitatile prevazute in contractul de internship sub directa coordonare a unui indrumator desemnat de conducatorul organizatiei gazda, dintre salariatii calificati, cu o experienta de cel puţin doi ani in domeniul de activitate”, se arata în textul legii.

”Este o lege ceruta si de mediul de afaceri, dar şi de tinerii care isi doresc sa aiba o astfel de experienta, adica sa vada ce inseamna un loc de munca sau altul, ce cere un angajator sau altul in mod direct”, a declarat Alina Petrescu, intr-o conferinta de presa, la finalul sedintei de Guvern, potrivit agerpres.ro.

Potrivit legii, persoana aflata in practica va avea dreptul la o indemnizatie lunara neta al carei cuantum va fi de cel puţin 50% din echivalentul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata. Activitatea practica va fi de maximum sase ore pe zi si cel mult 30 de ore pe saptamana, persoana aflata in practică avand dreptul la doua zile de repaus dupa fiecare cinci zile muncite.

Totodata, acesta nu poate efectua ore suplimentare, iar organizatia are obligatia de a tine evidenta timpului in care internul isi desfasoara activitatea din cadrul programului.

“In termen de cinci zile de la comunicarea referatului de evaluare final, organizatia gazda are obligatia de a elibera internului un certificat de internship care sa ateste perioada in care acesta a desfasurat activitatea in baza contractului de internship, activitatile desfasurate si calificativul obtinut in urma evaluării. (…) Certificatul de internship poate atesta inclusiv efectuarea practicii de specialitate obligatorii prevazute în planul de invatamant, in conformitate cu Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor si studenţilor”, se mai precizeaza proiectul legislativ.

Pentru stimularea ocuparii fortei de munca, firmele ar urma sa primeasca si o prima “de promovare a angajarii” echivalenta cu 1.000 euro pentru fiecare angajat care a urmat un program de internship si a lucrat neintrerupt 24 de luni in cadrul companiei.

Angajatorii care primesc la munca salariati suspendati risca amenzi de zeci de mii de lei

Potrivit unui act normativ initiat recent de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale (MMJS), angajatorii care vor primi la munca salariatii care se afla intr-o perioada in care contractul individual de munca este suspendat vor primi amenzi cuprinse intre 10.000 si 20.000 lei. Aceasta fapta poate fi sanctionata si in prezent (cu zeci de mii de lei), insa in baza unei decizii a Inaltei Curti de Casatie și Justitie (ICCJ).

Proiectul de lege NU se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare, acesta trebuie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament, si publicat in Monitorul Oficial.

Proiectul propus prevede identificarea muncii nedeclarate si introducerea unei noi situatii in care angajatorii pot fi sanctionati de autoritati. Practic, de-acum se considera ca un salariat aflat in aceasta situatie nu este angajat in mod legal, ci ca lucreaza „la negru”.

Pentru astfel de abateri, angajatorii vor risca amenzi cuprinse intre 10.000 si 20.000 de lei pentru fiecare persoana identificata lucrand in perioada de suspendare a contractului individual de munca.

Angajatorii mai au insa o sansa sa plateasca doar jumatate din amenda, daca aceasta se achita in maximum 48 de ore de la momentul depistarii infractiunii.