Ce efect are stresul la locul de muncă asupra comportamentului angajatului?

Stresul a devenit un subiect tot mai dezbătut în societatea contemporană. Dinamismul pieței muncii, nevoia de dezvoltare, responsabilităţile şi grijile de zi cu zi, echilibrul viaţă personală-viaţa profesională, sunt doar câteva dintre aspectele considerate declanşatoare a stării de tensiune.

Din păcate, stresul este de nelipsit și de la locul de muncă. Uneori reușim să menținem starea de încordare la un nivel suficient de mic încât să nu interfereze cu activitățile pe care trebuie să le realizăm, alteori poate fi un factor care ne oferă energia, ne motivează să trecem peste situațiile dificile. Dar ce facem atunci când nivelul de stres este suficient de ridicat încât ne afectează dispoziția, performanțele și întreaga stare de bine?

Prin definiția lui stresul este reacția organismului-un efect, împotriva unor agenți cauzali-factori externi. Iar la locul e muncă avem o serie de surse care ne aleg pe noi buni de testat.

Cercetările menţionează impactul următoarelor variabile în apariţia stresului profesional. Intr-o ordine aleatorie acesta ar fi:

  • discrepanța dintre cerințele locului de muncă și resursele angajatului, sarcinile nelegitime-nespecifice fișei postului,
  • conflictul de rol și ambiguitatea rolului,
  • stresori de ordin psihosocial precum conflictele interpersonale,
  • impolitețea și justiția organizațională, căruia specialiști actuali i se acordă o atenție deosebită.

Studiile specialiștilor explică pe larg dimensiunile contraproductivității la locul de muncă și identifică:

  1. Abuzul-se referă la comportamentul dăunător îndreptat către colegi, fiind mai des întâlnită forma de abuz psihic la locul de muncă;
  2. Deviaţia productivă şi sabotajul. În timp ce deviația de producție implică un comportament activ de distrugere a bunurilor și este, mai degrabă, o formă de agresivitate îndreptată către organizație, sabotajul implică un comportament pasiv de neîndeplinire a sarcinilor.
  3. Furtul este un răspuns la modul în care angajatul percepe inechitatea. Cea mai mare atenție ca element stresor declanșator pentru acțiunea de ”a fura” a fost acordată nedreptății la locul de muncă, urmată apoi de nevoia economică sau de nemulțumirea față de locul de muncă.
  4. Retragerea-se manifestă prin comportamente de absentare, scurtare a programului și este mai degrabă o încercare de a evita sau de a scăpa de o anumită situație.

Într-un scurt survey realizat cu ajutorul a 75 angajaţi din Bucureşti am identificat care sunt acțiunile din cadrul companiilor care determină un nivel ridicat de stres. Astfel am putut consemna că angajații resimt următoarele mai pronunțat:

  • Îndrumare și sprijin insuficient din partea superiorilor.
  • Lipsa de consultare și comunicare.
  • Să nu te poți deconecta acasă de problemele de la serviciu.
  • Calitatea necorespunzătoare sau slabă a instruirii profesionale sau a formării cadrelor de conducere.
  • Munca până târziu.
  • Dezacord între diferite sarcini și cerințe de serviciu.
  • Discriminarea si favoritismul.
  • A te simți izolat.
  • Să nu te încurajeze superiorii.
  • Sa fii subapreciat.
  • Imposibilitatea de a avansa în carieră.
  • Lipsa posibilităților de autoperfecționare.

Deși nu au fost identificate corelații  puternic semnificative între nivelul de stres resimțit și manifestarea comportamentelor contraproductive descrise, am remarcat faptul că, pentru eșantionul nostru, cele mai adoptate comportamente care afectează echilibrul la locul de muncă sunt:

  • Glume în legătură cu viața personală a cuiva- ca formă de abuz
  • Executarea sarcinilor incorect în mod intenționat- ca formă de deviație productivă
  • Murdărirea sau răvășirea spațiului de lucru- ca formă de sabotaj
  • A lua acasă materiale de la serviciu fără permisiune-furt
  • Pauze mai mari decât este permis- ca formă de retragere

Este important să precizăm că manifestarea acestor comportamente ca răspuns la stres este influențată de o serie de factori de ordin individual. Cu alte cuvinte diferențele individuale fac diferența.

Factorii de personalitate: conștiinciozitatea, agreabilitatea și nevrotismul precum și emoțiile negative pe care le resimte angajatul sunt considerate a fi variabile mediatoare în această relație.

Informațiile relevate contribuie la deschiderea unor noi direcții de cercetare în mediul organizațional și încurajează intervenția (training, programe de dezvoltare organizațională) pentru a combate manifestarea acestor forme de comportament la locul de muncă și a diminua stresul și efectele acestuia asupra angajaților noștri.

”Viitorul se construiește acționând în prezent”

Fără îndoială că, schimbările accelerate din domeniul tehnologiei,  determină transformări ireversibile ale industriilor din întreaga lume. Robotizarea locurilor de munca îmbunătățește, preluând din obiceiurile de rutina, din viața de zi cu zi, sau, degradează experiența noastră la locul de muncă?

În ce mod este ameliorată experienţa consumatorului, dar şi al celor care beneficiază de pe urma inteligenţei emoţionale, s-a discutat în cadrul conferintei organizate de Asociatia Liderilor din Domeniul Serviciilor, pentru Afaceri din Romani, la care au participat reprezentanti ai companiilor multinationale din intreaga lume precum  Accenture Services, APT Resources & Services, A Connections Consult, DB Schenker, Deloitte Audit,  DXC Technology,  HP Enterprise, HP Inc România, Luxoft Professional România, Mazars Consulting, Microfocus, Microsoft România, Mood Media, Office Depot Service Center, OpOMV Petrom Global Solutions, PricewaterhouseCoopers România Procter & Gamble Marketing România, Renault Business Services, Samsung SSC, SCC Services România, Telus International,UniCredit Business Integrated Solutions, Valoris Center, Vauban IT, Veeam Software, Vodafone Shared Services România, Webhelp, Wipro Technologies și WNS Global Services România.

Tema conferinței, “Shifting Perspectives. Envisioning the New World”, a avut în focus schimbările accelerate din domeniul tehnologiei, care determină transformări majore ale pieței și industriei din întreaga lume.

„Conferința ABSL și dezbaterile avute au demonstrat că ne aflăm pe un trend ascendent. În prezent, se întâmplă multe lucruri în România. Avem astăzi 120.000 de angajați, dar potențialul industriei este de 300.000. Iar asta se întâmplă pentru că țara noastră crește mai repede decât alte destinații mari din Europa: este multifuncțională și există o creștere a complexității serviciilor, asta și datorită inteligenței artificiale și robotizării proceselor care contribuie la îmbunătățirea experienței clienților. Utilizarea acesteia nu face locurile de muncă să dispară, ci sporește eficiența și le oferă oamenilor posibilitatea de a fi creativi în joburile de o complexitate superioară pe care le vor avea ca urmare a acestor schimbări.”, a declarat Cosmin Pătlăgeanu, Președintele Asociației Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România (ABSL).

Potrivit specialiştilor din diverse arii ale mediului de business, implementarea inteligenței artificiale nu diminuează în niciun fel importanța capitalului uman, ci o repoziționează, valori tradiționale precum: responsabilitate, atenție și respect pentru cei din jurul nostru, verticalitate și transparență, fiind esențiale în viitor. Tehnologia este în continuă schimbare, iar investiția în educație primează, astfel că, în anii care urmează, vor exista mai mult mentori, decât șefi sau superiori ierarhici.

În cadrul conferinței au fost prezentate gadgeturi, aplicații practice ale roboticii și inovații tehnologice create pentru îmbunătățirea relației și experienței clienților.

Concluzia dezbaterilor din cadrul conferinței ABSL este că industria din România este în plin proces de maturizare, de integrare a schimbărilor în tehnologie, de creștere a eficienței și a performanței, și de adaptare la specificul actual al pieței forței de muncă.

 

Revolutia fiscala: Care sunt principalele schimbări aduse Codului Fiscal modificat prin OUG

Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost modificat Codul Fiscal prevede reducerea numărului de contribuţii sociale de la nouă la trei, schimbări în ceea ce priveşte modul de impozitare al companiilor, îndeosebi pentru IMM-uri, şi reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%.

Atât Consiliul Economic şi Social, cât şi Consiliul Fiscal au avizat negativ proiectul de modificare a Codului fiscal. „Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia”, a arătat Consiliul Fiscal.

Circa 1.200 de oameni au protestat în Piaţa Victoriei. Este de aşteptat însă ca, în perioada următoare, să aibă loc mai multe manifestări de protest, în condiţiile în care sindicatele au ameninţat că vor intra în grevă şi vor ieşi în stradă.

”Parlamentul Romaniei a decis, prin legea salarizarii, ca functionarii publici si personalul contractual sa beneficieze de la 1 ianuarie 2018 de «o majorare a cuantumului brut al salariilor de baza cu 25% si al cuantumului brut al sporurilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut». Guvernul, prin «revolutia fiscala» ce urmeaza sa o aplice, taie aceste majorari prin transferul obligatiei platii contributiilor din sarcina angajatorului in sarcina angajatului”, sustin liderii SNFP, intr-un comunicat de presa.

Care sunt principalele schimbări aduse Codului Fiscal modificat prin OUG79

  • Impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de persoane/venituri: salariati, pensionari, PFA, drepturi de autor și cabinete individuale (avocați, medici, notari), chirii, dobânzi, arendă, premii, activități agricole, investiții și venituri din alte surse.
  • Reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea acestora de la angajatori la angajaţi. Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. În total, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuție asiguratorie pentru muncă.
  • Din cele 9 contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator vor rămâne doar trei: Contribuţia pentru pensie (CAS) – plătită pentru salariat, Contribuția pentru sănătate (CASS) – plătită pentru salariat si Contribuția asiguratoare pentru muncă – suportată de angajator.De asemenea, scad contribuțiile pentru condițiile la pensie pentru condiții deosebite sau speciale de muncă
  • Pentru activitățile independente (medicii, avocații, notarii, jurnaliștii, scriitorii, artiștii etc.), nu se vor mai datora contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activități. Aceste contribuții se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.
  • Creşterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60%. Pentru cei cu salariul minim și care nu au persoane în întreținere deducerea personală crește de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreținere, deducerea crește de la 100 lei la 160 lei;
  • Majorarea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion euro şi includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfașoară activități exceptate în prezent. Se modifica definitia microintreprinderii de la art 47 din Codul fiscal.
  • Salariul minim pe economie se majoreaza de la 1.450 la 1.900 de lei, incepand cu 1 ianuarie 2018
  • Indemnizatia minima de crestere a copilului creste la 1.250 lei fata de 1.233 lei in prezent, de la 1 ianuarie 2018. In acest scop, indemnizatia de crestere a copilului nu va mai fi raportata pe viitor la salariul minim ci la indicele social de referinta, care este azi 500 de lei, iar indemnizatia minima va fi de doua ori si jumatate ISR
  • Contributia pentru Pilonul II de pensii scade de la 5,1% in prezent  la 3,7%.

Surse: Monitorul Oficial al Romanie si agentia de presa Mediafax.

Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, în limita a două salarii minime brute.

Bugetarii vor încasa premii de excelenţă individuale lunare, şi nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile majorate deja cu 50% pentru personalul care gestionează proiecte cu fonduri europene vor fi plătite chiar dacă nu sunt eligibile pentru a fi rambursate din aceste fonduri, sunt deciziile pregătite de Guvern, relevă un document analizat de Profit.ro.

Potrivit legii actuale, instituțiile bugetare pot acorda lunar premii de excelență pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază. Aceste premiile de excelență individuale lunare nu pot depăși, anual, două salarii de bază minim brute pe țară garantate în plată, mai stabilește acum Legea salarizării.
În prezent, tot Legea salarizării stabilește că personalul din instituțiile sau autoritățile publice, nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/ salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.
Sursa: profit.ro

Care sunt cele mai frecvente neplaceri ale angajatilor romani, legate de locul de munca?

Lasi in urma proiecte incepute, care nu-ti mai aduc nicio satisfactie profesionala? Astepti sa se termine in fiecare zi cele opt ore de program şi sa pleci acasa? Daca iti pasa catusi de putin de cariera ta, vei decide, in scurt timp sa-ti schimbi jobul.

Există oameni pentru care munca nu reprezinta decat un mod de a obtine banii necesari pentru a-si putea satisface preocuparile personale. Ei nu au nevoie sa se simta stimulaţi, motivati sau sa le placa in mod deosebit ceea ce fac. In general, nu exceleaza la serviciu, dar isi pot face munca bine, daca acea munca nu presupune si spirit inovator, proactivitate sau initiativa. De Halloween, eJobs a intrebat angajatii romani care sunt lucrurile cele mai inspaimantatoare atunci cand vine vorba de locul de munca.

Ce anume ne motiveaza atunci cand ne cautam un nou loc de munca?

42% dintre acestia considera ca „un sef psihopat” reprezinta un motiv suficient de bun pentru a-si schimba locul de munca. Alti 29% au raspuns ca isi  cauta un nou loc de munca din cauza „colegilor care injunghie pe la spate”, iar 10% sunt speriati de lucrul pana in toiul noptii. Sunt insa si angajati temerari (7%), care spun ca nimic nu i-ar putea inspaimanta atat de tare incat sa fie nevoiti sa isi caute un alt job.

Care sunt cele mai frecvente neplaceri ale angajatilor romani?

Topul celor mai inspaimantatoare lucruri cu care romanii se confrunta zilnic la birou este dominat de volumul urias de munca (21% dintre respondenti). Alte obstacole cu care se mai intalnesc angajatii romani sunt „sefii clovni” (14%), „colegii vrajitori” (13%) sau „sedintele de circ” (12%). Lista continua cu stresul de a ajunge la o ora fixa dimineata, la birou; teama de a fi concediat, lucrul cu un sef incompetent, neplata salariului sau lipsa comunicarii in interiorul organizatiei.

Studiul a fost realizat in luna octombrie 2017, pe un esantion de 1.299 de respondenti, dintre care 63% sunt salariati fara functii de conducere.