Revolutia fiscala: Care sunt principalele schimbări aduse Codului Fiscal modificat prin OUG

Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost modificat Codul Fiscal prevede reducerea numărului de contribuţii sociale de la nouă la trei, schimbări în ceea ce priveşte modul de impozitare al companiilor, îndeosebi pentru IMM-uri, şi reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%.

Atât Consiliul Economic şi Social, cât şi Consiliul Fiscal au avizat negativ proiectul de modificare a Codului fiscal. „Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia”, a arătat Consiliul Fiscal.

Circa 1.200 de oameni au protestat în Piaţa Victoriei. Este de aşteptat însă ca, în perioada următoare, să aibă loc mai multe manifestări de protest, în condiţiile în care sindicatele au ameninţat că vor intra în grevă şi vor ieşi în stradă.

”Parlamentul Romaniei a decis, prin legea salarizarii, ca functionarii publici si personalul contractual sa beneficieze de la 1 ianuarie 2018 de «o majorare a cuantumului brut al salariilor de baza cu 25% si al cuantumului brut al sporurilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul lunar brut». Guvernul, prin «revolutia fiscala» ce urmeaza sa o aplice, taie aceste majorari prin transferul obligatiei platii contributiilor din sarcina angajatorului in sarcina angajatului”, sustin liderii SNFP, intr-un comunicat de presa.

Care sunt principalele schimbări aduse Codului Fiscal modificat prin OUG79

  • Impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de persoane/venituri: salariati, pensionari, PFA, drepturi de autor și cabinete individuale (avocați, medici, notari), chirii, dobânzi, arendă, premii, activități agricole, investiții și venituri din alte surse.
  • Reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea acestora de la angajatori la angajaţi. Din totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. În total, din salariul brut, 35% vor fi contribuții reținute de angajator în numele salariatului iar contribuțiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, scad la 2,25% și vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale. Acestea din urmă vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuție asiguratorie pentru muncă.
  • Din cele 9 contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator vor rămâne doar trei: Contribuţia pentru pensie (CAS) – plătită pentru salariat, Contribuția pentru sănătate (CASS) – plătită pentru salariat si Contribuția asiguratoare pentru muncă – suportată de angajator.De asemenea, scad contribuțiile pentru condițiile la pensie pentru condiții deosebite sau speciale de muncă
  • Pentru activitățile independente (medicii, avocații, notarii, jurnaliștii, scriitorii, artiștii etc.), nu se vor mai datora contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activități. Aceste contribuții se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie.
  • Creşterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60%. Pentru cei cu salariul minim și care nu au persoane în întreținere deducerea personală crește de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreținere, deducerea crește de la 100 lei la 160 lei;
  • Majorarea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion euro şi includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfașoară activități exceptate în prezent. Se modifica definitia microintreprinderii de la art 47 din Codul fiscal.
  • Salariul minim pe economie se majoreaza de la 1.450 la 1.900 de lei, incepand cu 1 ianuarie 2018
  • Indemnizatia minima de crestere a copilului creste la 1.250 lei fata de 1.233 lei in prezent, de la 1 ianuarie 2018. In acest scop, indemnizatia de crestere a copilului nu va mai fi raportata pe viitor la salariul minim ci la indicele social de referinta, care este azi 500 de lei, iar indemnizatia minima va fi de doua ori si jumatate ISR
  • Contributia pentru Pilonul II de pensii scade de la 5,1% in prezent  la 3,7%.

Surse: Monitorul Oficial al Romanie si agentia de presa Mediafax.

Bugetarii vor încasa premii de excelență individuale lunare, în limita a două salarii minime brute.

Bugetarii vor încasa premii de excelenţă individuale lunare, şi nu anuale ca până acum, în limita a două salarii minime brute, iar salariile majorate deja cu 50% pentru personalul care gestionează proiecte cu fonduri europene vor fi plătite chiar dacă nu sunt eligibile pentru a fi rambursate din aceste fonduri, sunt deciziile pregătite de Guvern, relevă un document analizat de Profit.ro.

Potrivit legii actuale, instituțiile bugetare pot acorda lunar premii de excelență pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază. Aceste premiile de excelență individuale lunare nu pot depăși, anual, două salarii de bază minim brute pe țară garantate în plată, mai stabilește acum Legea salarizării.
În prezent, tot Legea salarizării stabilește că personalul din instituțiile sau autoritățile publice, nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/ salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.
Sursa: profit.ro

Care sunt cele mai frecvente neplaceri ale angajatilor romani, legate de locul de munca?

Lasi in urma proiecte incepute, care nu-ti mai aduc nicio satisfactie profesionala? Astepti sa se termine in fiecare zi cele opt ore de program şi sa pleci acasa? Daca iti pasa catusi de putin de cariera ta, vei decide, in scurt timp sa-ti schimbi jobul.

Există oameni pentru care munca nu reprezinta decat un mod de a obtine banii necesari pentru a-si putea satisface preocuparile personale. Ei nu au nevoie sa se simta stimulaţi, motivati sau sa le placa in mod deosebit ceea ce fac. In general, nu exceleaza la serviciu, dar isi pot face munca bine, daca acea munca nu presupune si spirit inovator, proactivitate sau initiativa. De Halloween, eJobs a intrebat angajatii romani care sunt lucrurile cele mai inspaimantatoare atunci cand vine vorba de locul de munca.

Ce anume ne motiveaza atunci cand ne cautam un nou loc de munca?

42% dintre acestia considera ca „un sef psihopat” reprezinta un motiv suficient de bun pentru a-si schimba locul de munca. Alti 29% au raspuns ca isi  cauta un nou loc de munca din cauza „colegilor care injunghie pe la spate”, iar 10% sunt speriati de lucrul pana in toiul noptii. Sunt insa si angajati temerari (7%), care spun ca nimic nu i-ar putea inspaimanta atat de tare incat sa fie nevoiti sa isi caute un alt job.

Care sunt cele mai frecvente neplaceri ale angajatilor romani?

Topul celor mai inspaimantatoare lucruri cu care romanii se confrunta zilnic la birou este dominat de volumul urias de munca (21% dintre respondenti). Alte obstacole cu care se mai intalnesc angajatii romani sunt „sefii clovni” (14%), „colegii vrajitori” (13%) sau „sedintele de circ” (12%). Lista continua cu stresul de a ajunge la o ora fixa dimineata, la birou; teama de a fi concediat, lucrul cu un sef incompetent, neplata salariului sau lipsa comunicarii in interiorul organizatiei.

Studiul a fost realizat in luna octombrie 2017, pe un esantion de 1.299 de respondenti, dintre care 63% sunt salariati fara functii de conducere.